Sos bolognese pentru paste sau lasagna, sugo di pomodore alla bolognese totusi a la kalua

Vinerea lucrez ceva mai scurt. Daca incep la 8, pot pleca la 3, daca-s la stapan la 9, pot sa-mi iau talpasita la 4. Cum sunt o cucuvea, de obicei ajung mai tarziu la serviciu, dar ieri m-am sculat devreme si mi-am terminat tot ritualul de dimineata in timp util si am ajuns la serviciu pe la 8 si ceva. Deci dupa-amiaza am ajuns ceva mai repede acasa si ma tot gandeam la ce sa fac de mancare. M-a scos repede fiica-mea din impas: "Mama, lasagne n-ai mai facut chiar de mult!" si unde are dreptate, are dreptate. Mi-am adus aminte ca mi-a cazut in maini zilele trecute o cartulie pe care cred ca o am mai mult de-un deceniu, "Plimbare prin bucatariile Italiei", care nu se poate numi strict carte de bucate, autorul povesteste despre Italia, dar are si multe retete. Am luat cartulia, am citit reteta, l-am trimis pe Mr. kalua la cumparaturi si mi-a venit stralucita idee sa merg si eu, insotita de fiica-mea si maica-mea, la un shopping. Zis si facu, dat telefoane, fixat punct de intalnire si plecat. Lasagna? Am si uitat de ea! Ne-am simtit bine, am si cumparat una, alta (captura cea mai mare au fost balerinii pentru fiica-mea, ne uitam dupa asa ceva de cateva luni si nimic nu-i place, nimic nu-i bun). Pe la 8 jumatate seara am ajuns acasa si mi s-a adus aminte ca lumea pofteste la lasagne. Asa ca, vrei, nu vrei, bea Grigore aghiazma, am purces la bucatarit. Ca lasagna a fost gata pe la 12 noaptea, cand copilul se intorcea a 10-a oara pe partea cealalta, nici nu mai spun. In mare sosul il faceam cum l-am facut si ieri, totusi a iesit mai bun ca niciodata si Mr. kalua a decretat ca-i cea mai buna lasagne pe care a mancat-o vreodata. Eu una trebuie sa tin minte cartulia din care am luat reteta si sa mai incerc si altele din ea. N-am respectat in totalitate nici reteta din carte, dar voi scrie originalul si voi spune si ce-am facut eu altfel.
Am recitit acum reteta si mi-am dat seama (da, abia acum!) ca nu contine carne tocata, pe care eu binenteles c-am folosit-o. Deci e mai bine sa scriu cum am facut eu si sa fac note in ceea ce priveste reteta originala. Ai ai ai, tare sucita mai sunt!

Sugo di pomodore alla bolognese

Italianul de Bologna infierbanta in ulei de masline niste sunca taiata foarte mic, asta am facut si eu. Se poate folosi si bacon, costita. Treaba asta se face la foc mijlociu. La mine a urmat carnea tocata de vita. Se prajeste si ea, apoi se pune usturoi ori tocat marunt, ori taiat in felii subtiri. Urmeaza patrunjel verde si maghiran (dintr-asta n-am avut decat uscat acum si a fost foarte bun asa). Inca n-am terminat, reteta mai vorbeste de un morcov (eu n-am pus), radacina de telina (eu am pus tulpina de telina), ceapa, toate taiate mic. Ei mai vorbesc de ciuperci uscate care au fost inmuiate in apa in prealabil. Eu n-am mai avut la dispozitie prealabilul, asa ca am pus felii de champignons congelate. Se pipereaza (NU se sareaza!), se arunca si un cuisor (suna ciudat cuvantul asta in singular, cred ca pana acum am foslosit exclusiv pluralul, cuisoare) in tigaie si se mai invarte din cand in cand pe-acolo. Dupa vreun sfert de ora se stinge totul cu un pahar de vin alb (eu foloseam pana acum vin rosu la sosul asta) si se lasa pe foc pana cand s-a evaporat vinul. Abia acum, inspre sfarsit, se pun ori rosii fara pielita, tocate, din conserva (2 conserve) - varianta mea de iarna, ori 1 kg de rosii proaspete, fara pielita si tocate mic si ele, cum spune reteta. Si sare. Se amesteca, se acopera tigaia cu un capac si se lasa o ora, la foc mic. Daca totusi iese mult abur din tigaie, se inlocuieste lichidul pierdut cu apa.
Cam asta ar fi. Am facut sosul bechamel, important imi este sa rad nucsoara si sa adaug niste suc de lamaie in el la sfarsit, dupa ce l-am luat de pe foc. Am randuit lasagna si-am dat-o la cuptor.
Poza nu mi se pare reprezentativa, este a unei bucati reci (ultima care mai ramasese), deci veche de vreo 12 ore.