joi, 19 septembrie 2013

Cum salvam mancarea daca am facut-o prea iute sau prea sarata?

Cu cartofi!
Binenteles ca trebuie sa fie ceva mai cu sos, in care sa putem pune cateva bucati de cartof (cartoful curatat si taiat in bucati nu prea mici). Se mai lasa la fiert vreo 20 - 30 minute si mancarea si-a pierdut cam trei sferturi din iutime sau sare. Cartofii nu se mananc! Se scot cu atentie din mancare si se arunca la gunoi.

marți, 27 august 2013

Zwetschgendatschi 2: prajitura cu prune si faramaturi


Drept sa spun, mie-mi place mai mult Zwetschgendatschi nr. 1, dar numarul doi, prajitura facuta dupa reteta asta, face de-a dreptul furori. Dupa ce-am dus o tava la serviciu, sunt rugata s-o fac neaparat pe asta cand avem vreun motiv de sarbatoare toamna si se topeste aproape instantaneu. Cred ca dac-as duce 3 tavi, si alea s-ar duce repede. ☺

Aluatul
125 ml lapte
20 g drojdie proaspata (binenteles ca se poate folosi si uscata)
300 g faina alba
50 g zahar
2 galbenusuri
1 lingura amaretto (eu mai folosesc cateodata kruskovac, lichior clar de pere)
1 priza sare
50 g unt moale
coaja rasa de la 1 lamaie netratata

"Umplutura"
1 1/2 - 2 kg prune
50 g pesmet de biscuiti sau piscoturi (eu il fac din savoiardi)
50 g zahar
1/2 lingurita scortisoara

Faramiturile
125 g faina alba
90 g zahar
1 lingura zahar vanilat
100 g unt topit
1 priza sare
1 priza scortisoara
75 g foite de migdale

pentru uns si tapetat tava
unt
faina

Aluatul: se incalzeste laptele la vreo 30°C intr-un bol mic, se faramiteaza drojdia in el. Se amesteca intr-un bol mai mare cu toate celelalte ingrediente inafara de unt. Se framanta cu mana sau cu robotul. Se adauga si untul si se mai framanta cateva minute, pana devine elastic. Se formeaza o bila mare din el, se pune in bol si se acopera cu folie de palstic. Se da la crescut intr-un loc cald 30 minute.
O tava de aragaz se unge bine cu unt si se tapeteaza cu faina. Aluatul crescut se intinde ori direct in tava, ori pe blat si apoi se transfera pe tava. Se trag marginile in sus pe laturile tavii. Aluatul se inteapa din loc in loc cu furculita.
Peste aluat se presara pesmetul din biscuiti (eu zdrobesc savoiardi in piulita).
Prunele se spala, sterg, injumatatesc, li se scoate samburele. Fiecare jumatate se mai taie in doua, dar nu de tot, ci sa mai ramana numai in mijloc la un loc. Se pun si prunele pe aluat, foarte aproape una de alta. Se amesteca zaharul cu scortisoara si se presara peste prune.
Pentru faramituri se amesteca cu degetele faina cu zaharul, zarul vanilat, untul topit, sarea si scortisoara. Nu se face un aluat din ele, ci faramituri. Sea aduga si foitele de migdale. Se presara faramiturile peste prune.
Se da la cuptorul preincalzit (175°C) 30 - 40 minute, pana cand faramiturile au prins o culoare aurie. Se taie in bucati dupa ce s-a racit putin.
Foarte bine se potriveste la el frisca batuta neindulcita.

sâmbătă, 24 august 2013

Falafel, chiftelute din naut, dupa Ottolenghi cu sos de tahin (tahina, tahini)



Suntem mari amatori de mancare orientala si am mancat falafel si in tarile unde-i acasa, si-ntr-o gramada de restaurante cu profil oriental. Cele mai bune au fost cele mancate in restaurantul hotelului Hilton din Luxor, de vis, nemaipomenite! Pozele de mai sus sunt ale acelor minunatii (in prima poza falafel, sos de tahin, ful Medammas (un fel de iahnie de fasole arabeasca) si lamaie invelita in tifon. Am vorbit cu bucatarul de acolo (un domn mai in varsta, arab, dar care a lucrat si in mai multe restaurante din Europa), foloseste naut si bobi si-n rest nu mai stiu ce le facea de ieseau atat de bune, o fi talentul lui. Am incercat si eu o gramada de retete de falafel, pana la urma asta a lui Ottolenghi m-a convins (dar, din pacate, asa bune ca alea din Luxor nu-mi ies).
Cantitatile nu le respect, cu timpul pune toate lumea toate celea dupa ochi si gust.

250 g naut uscat
1 ceapa
2 catei usturoi
1 legatura patrunjel verde
2 legatura mare coriandru verde
coaja rasa de la 1 lamaie netratata
1/4lingurita piper de Cayenne
1 lingurita coriandru macinat
1/2 lingurita chimion in cruce (cumin) macinat
1/2 lingurita cardamon macinat
1/2 lingurita praf de copt (eu pun bicarbonat)
2 linguri faina de naut (se poate folosi si faina alba)
3 linguri apa
sare
vreo 750 ml ulei de floarea soarelui pentru prajit

Se pune nautul la inmuiat, cel mai bine peste noapte. Apoi se da prin blender (eu fac treaba asta in portii, nu totul deodata) cu ceapa, usturoiul si verdeata. Trebuie macinat mic, dar in orice caz nu facut aproape pasta. Mie, drept sa spun, imi place cand raman si niste faramite mai mari. Se pune intr-un bol si se amesteca cu restul de ingrediente. Ca sa se obtina consistenta dorita cel mai bine e de incercat de facut o biluta, sa se vada daca nu se desface. Daca se desface ca-i prea uscat, mai adaugati un pic de apa. Eu lucrez cu apa si faina de naut pana mi se pare consistenta buna. Se lasa cel putin jumatate de ora sa se odihneasca, apoi se formeaza bile cu mainile ude si se prajesc in ulei infierbantat la foc mijlociu. Se scot din ulei si se pun la scurs pe hartie de bucatarie.


Sos de tahin
250 g iaurt (daca se poate cu 10% grasimi, de-ala grecesc, de ex.)
3 linguri cu varf tahini
2 catei usturoi ori tocati marunt, ori frecati in piulita cu sare
sucul de la 1/2 lamaie mare
sare
facultativ: putin ulei de masline

Se amesteca toate ingredientele si gata-i sosul. E de preferat de gustat si mai adaugati ori tahini, ori zeama de lamaie, ori usturoi, pana vi se pare voua numai bun.
Se serveste la falafel.
Si acum am realizat ca nu am nicio poza cu sosul. :(

joi, 15 august 2013

Pui la cuptor cu sumach, za'atar si lamaie



E de poveste puiul facut asa, cu aromele de condimente alaturi de-un gust fin acrisor de la lamaie si sumach si nici nu-i multa munca la el. Din pacate nu-i asa aratos, dar e asa de bun incat eu una am zis ca nu mai fac altfel de pui la cuptor, na! Reteta e din Ottolenghi: The Cookbook, o carte de bucate pe care o recomand tuturor. Sumach (sumac) se gaseste la magazinele alimentare turcesti sau arabesti. Za'atarul e mai complicat de gasit, eu in ditamai Münchenul il gasesc intr-un singur loc. Sau online. Oricum ambele mi se par niste condimente care merita avute in casa.
L-am servit cu kosheri (orez cu linte si fidea, un sos usor iute si salata asortata maruntita) si un sos un pic iute de rosii, mi se pare o nebunie combinatia. Binenteles ca vor urma si retetele astea.

Pentru 4-6 persoane
1 pui taiat in 4 bucati (2 cu piept si aripa si cele 2 copane)
2 cepe rosii taiate in felii subtiri
2 catei usturoi zdrobiti
4 linguri ulei de masline
1 1/2 lingurita ienibahar macinat (eu nu-l macin, ci toc proaspat boabele in piulita)
1 lingurita scortisoara macinata
1  lingura Sumach
1 lamaie cu tot cu coaja (daca se poate netratata chimic) taiata in felii subtiri
200 ml supa de gaina (daca aveti, daca nu, atunci apa)
1 1/2 lingurita sare
1 lingurita piper negru macinat proaspat
2 linguri za'atar
20 g unt
50 g seminte de pin
patrunjel verde

Intr-un bol mare se pun bucatile de pui, peste ele ceapa, usturoiul, uleiul, condimentele inafara de za'atar, lamaia, supa, sarea, piperul si amestecati bine totul. Cel mai bine cu mana. Acoperiti bolul cu un capac sau folie de plastic si-l dati la frigider peste noapte. Sau, ma rog, macar cateva ore acolo.
Cand e sa-l facem (puiul), se imprastie continutul bolului pe-o tava de aragaz, astfel incat bucatile de pui sa nu se atinga intre ele si sa fie cu pileea in sus. Se presara cu za'atar si se da la cuptorul preincalzit (200°C), vreo 30 - 40 minute, pana cand pielea a prins o culoare frumoasa si carnea e facuta.
Cat puiul e in cuptor se topeste untul intr-o tigaita si se prajesc in el semintele de pin cu o priza de sare. Treaba asta se face la foc mediu si tot amestecand. Cand semintele au prins o culoare aurie, sunt gata, se pun pe hartie de bucatarie, sa lase in ea grasimea de care nu mai au nevoie.
Bucatile de pui cu tot cu sos si ceapa si lamaie se portioneaza pe farfurii sau se pun toate pe-un platou, se presara cu patrunjel verde tocat si semintele de pin. Se mai poate turna (cu picatura!) niste ulei de masline pe el, presara inca o data sumach si/sau za'atar.

Am uitat de patrunjel (aveam musafiri si graba a fost cam mare)



luni, 17 iunie 2013

Omleta cu avocado si cascaval


Asta a fost omleta preferata a primaverii, o combinatie simpla, dar care ne place deosebit de mult.

Pentru 2 omlete
4 oua
50 ml lapte
sare, piper
1 avocado
4 - 6 felii de cascaval (din cel preferat)
1 ceapa verde sau ceapa ciorii
rosii
ulei. 

Se bat cate 2 oua cu lapte, sare si piper. Se incinge la foc mediu o tigaie, se pune foarte putin ulei in ea, se toarna portia de 2 oua. Se da focul inspre mic. Cand omleta incepe sa se prinda, se aseaza pe 2/3 din ea felii mai groase de avocado, peste ele felii de cascaval. Se impatureste, dar nu chiar de tot (sa nu fie margine pe margine. Se mai lasa pe foc 1 - 2 minute, pana se vede ca se inmoaie cascavalul. Se prelinge omleta pe-o farfurie, se presara cu verdele de la ceapa sau cu ceapa ciorii tocata si rosii taiate cubulete.

joi, 30 mai 2013

Quinoa cu lapte, sos de rubarba cu ghimbir, iaurt si miere


Desertul acestei primaveri in casa noastra, 3 chestii combinate care ne-au convins.

1500 g rubarba (sau chiar ceva mai mult, ultima data am avut 1,8 kg)
1 bucata de ghimbir intre 50 si 100 g (depinde de cat de mult va place ghimbirul)
4 - 5 - 6 linguri cu varf de indulcitor (eu am folosit miere sau xylitol, dar se poate folosi zahar normal sau brun, sirop de agave, ce aveti si va place)
250 g quinoa
100 ml lapte (sau mai mult daca vreti sa fierbeti quinoa numai in lapte, fara apa)
coaja rasa de lamaie netratata chimic
300 - 400 g iaurt (cel mai bun de-ala grecesc)
miere
foite de migdale
facultativ: menta proaspata

Rubarba se curata si taie in bucati de 3 - 5 cm (daca-i mai mare, atunci bucati mai mici, daca-i mai supla, bucatile pot fi mai mari) si se pune cu ghimbirul tocat mic (dar nu foarte mic sau dat pe razatoare. eu il tai in fasii fine cu taietoarea Börner) intr-o forma termorezistenta. Se presara indulcitor (depinde de cat e de acra rubarba, eu gasesc cateodata chiar foarte acra) pe deasupra, dar max. 5 linguri si se toarna cam 1/4 l apa pe deasupra. amestecati un pic daca vreti. Se da la cuptorul preincalzit (180°C) cam jumatate de ora, pana rubarba e facuta (moale).
Intre timp se fierbe quinoa (prima data se spala bine cu apa fierbinte curgatoare, apoi e bine sa o si uscati intr-o tigaie, pe foc) in lapte (sau apa si lapte, eu asa fac, multa apa, putin lapte. Cine doreste poate folosi si lapte si frisca/smantana lichida, va dati seama ce nebunie iese) si o lingura de indulcitor plus coaja de lamaie.
Se poate servi caldut desertul asta sau rece, cum doriti: in cupe, pahare, boluri se pune prima data quinoa, peste ea compot de-ala de rubarba, iar deasupra iaurt. Peste iaurt se pune niste miere, iar deasupra se presara foite de migdale. Se poate orna cu menta (care se poate manca, se potriveste bine la gust). Cand se mananca, se ia din toate straturile.
Gradul de cat de dulce sa fie se poate controla si cu mierea de deasupra, daca vi se pare ca restul nu-i indeajuns de dulce, puneti mai multa miere.
Se poate manca si pe post de mic dejun.

luni, 29 aprilie 2013

Salata de ridichi



Salata de ridichi dupa care suntem innebuniti.
Chestia interesanta e ca ridichile raman (aproape) intregi.

3 legaturi de ridichi (daca se poate sa fie mai mici)
1 lingurita sare
1 Lingura zahar (sau xylitol, miere, suc de agave; eu am folosit un indulcitor din mere)
4 linguri aceto balsamico
2 linguri ulei (daca vreti, una de ulei de masline si una de-un alt fel de ulei)
1 lingura sos de soia (Tamari daca se poate)
2 cepe verzi
piper

Ridichile se spala, curata si sterg. Daca frunzele sunt tinere si proaspete, puteti pastra o mana din ele si taia verdeata asta. Ridichile se sfarama usor cu un cutit lat si se pun intr-un bol. Se adauga sarea si zaharul si se lasa cel putin 30 minute sa iasa apa din ele. Dupa aceea se poate proceda in doua feluri:
1) daca vreti "zeama" mai multa la salata, puneti pur si simplu celelalte ingrediente direct in bol, amestecati bine si mai lasati un pic sa traga. Eu asa fac.
2) daca vreti mai putin dressing, scurgeti tot lichidul si pastrati doar 4 linguri din el. Pe care-l amestecati cu restul ingredientelor si turnati totul peste ridichi.
La sfarsit se pune ceapa verde taiata mic si verdeata de la ridichi.

joi, 21 martie 2013

Mic meniu montignac, de sfarsit de iarna

Cu toate ca am mancat tot timpul si binenteles ca am incercat si multe retete noi, n-am apucat sa mai postez nimic. Aseara, deci in timpul saptamanii, am avut musafiri, oameni de-ai casei, si ne-am ospatat cu urmatoarele:

Chiftele de quinoa pe salata

File mignon de porc pe piure de fasole alba (cu salata de morcovi , varianta neevoluata, pe care n-am mai pozat-o)








Si la sfarsit tort umed de ciocolata cu panna cotta cu sorbet de zmeura









Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...